În anul 1995, un serial de televiziune despre o pereche de agenţi FBI care investighează activităţile paranormale şi conspiraţiile guvernamentale începuse să-şi creeze un adevărat cult. De atunci, “Dosarele X” au depăşit statutul lor de cult şi au devenit un fenomen global, atrăgând la sfârşitul anilor 1990 o mare audienţă în America şi în întreaga lume.
Un factor important ce a determinat succesul acestui serial (şi al filmului cu buget important pe care l-a ajutat să se nască) este capacitatea lui subtilă de a se plia paranormalului. Teoriile conspiraţiei au devenit un fel de mitologie la zi, o explicare alternativă a modului în care lucrurile sunt în realitate. Iar “Dosarele X” au exploatat acest fenomen psihic în fiecare săptămână. Într-adevăr, există o destul de mare cantitate de speculaţii cu privire la conspiraţia mondială reală împletită în intriga dramatică a “Dosarelor X”.
Pentru a cita cunoscutul moto al serialului „Adevărul este în altă parte”. Cum în altă parte? Ei bine, nu aşa de departe pe cât v-aţi gândi.
Guvernul SUA ascunde extratereştrii
Episodul pilot stabilea misterul central al serialului – faptul că guvernul SUA este într-un fel oarecare implicat în muşamalizarea dovezilor privind vizitele extratereştrilor. Mitologia ascunderii existenţei OZN-urilor este probabil cea mai puternică teorie a conspiraţiei din secolul al XX-lea şi constituie miezul “Dosarelor X”. Fragmentele din folclorul OZN care vor apărea tot mereu în serial includ referinţe la răpiri săvârşite de către extratereştri (Mulder crede că sora lui a fost răpită de extratereştri); referinţe la pretinsa prăbuşire în 1947 a unei farfurii zburătoare la Roswell, New Mexico; şi ideea că guvernul a încheiat un anumit pact nefast cu extratereştrii.
Ascunderea dovezilor referitoare la o conspiraţie va deveni, de asemenea, o temă permanentă a “Dosarelor X“. Aşa precum poveştile din lumea reală referitoare la Roswell şi la alte evenimente OZN prezintă în mod repetat eforturi ale guvernului de a îngropa probele, la fel şi în episodul pilot este lansată aceeaşi temă, oferindu-ni-se imagini succinte ale unor cadavre de extratereşti exhumate, pentru prima oară prezente într-un serial (care oricum vor dispărea la sfârşitul episodului).
În epilogul episodului-pilot, un artefact extraterestru recuperat de partenera lui Mulder, agentul special Dana Scully este dusă într-un subsol secret al Pentagonului împreună cu o mulţime de probe similare îngropate. Agentul acestei muşamalizări este şi el prezentat; cunoscut fanilor drept „omul care fumează o ţigară”, el este enigmaticul birocrat guvernamental fără nume, dar cu o autoritate evident fără limită şi o pasiune serioasă pentru nicotină (un obicei ce personifica răul la televiziunea anilor ’90).
Intră în acţiune gâtlej adânc…
Al doilea episod „Deep Throat” a făcut să crească şi mai mult cadrul conspirativ al serialului, introducând în scenă un personaj modelat după cel mai faimos informator misterios din cadrul autorităţilor guvernamentale, cel care a oferit informaţii reporterilor în cazul Watergate, şi care a apărut în presă sub numele Deep Throat (Gâtlej adânc). Motivele lui nu au fost niciodată clare, şi nici afiliaţia lui (cel puţin nu până când ultimele sezoane au completat o serie de aspecte ale poveştii de bază ale serialului). Însă, el îl va ghida pe Mulder – şi îl va duce adesea într-o direcţie greşită – tot mai adânc în misterul relaţiei extratereştri-guvern.
Episodul „Deep Throat” îi arată, de asemenea, pe Mulder şi Scully investigând o bază militară secretă modelată după Zona 51, situl din Nevada lumii reale, unde, după cum se zvoneşte, guvernul efectuează zboruri cu aparate experimentale bazate pe tehnologie extraterestră. În punctul culminant al episodului, după ce a aruncat o privire asupra unor asemenea aparate strict secrete, lui Mulder trebuie să i se şteargă din memorie acest lucru de către agenţi guvernamentali îmbrăcaţi în negru – o referire vizuală la legendarii Oameni în Negru din folclorul OZN.
Hibrizii extraterestro-umani
La încheierea primului sezon al serialului, Mulder şi Scully află că muşamalizarea extraterestrilor implică experimente guvernamentale cu ADN extraterestru, în episodul final al primul sezon de difuzare, „Recipientul Erlenmeyer”, Mulder şi Scully descoperă că, în vederea unor scopuri nedezvăluite, cobai umani au suferit mutaţii genetice cu ADN extraterestru. Fabricarea hibrizilor extraterestro-umani este, desigur, o temă clasică a teoriei conspiraţiei OZN. „Recipientul Erlenmeyer” prezintă, de asemenea, pe unul dintre mutanţi emiţând gaze toxice (şi un fluid verde) dintr-o rană – o variaţiune pe tema bizarului caz din viaţa reală al unei femei din California de Sud care a emis gaze toxice, într-un spital.
Experimente de control a minţii
În al doilea sezon al serialului, au fost prezentate şi mai multe referinţe la teorii existente ale conspiraţiei, atât în cursul poveştii permanente a muşamalizării existenţei extratereştrilor, cât şi în episoade de sine stătătoare. Despre experimente de control al minţii ale MK-ULTRA, secţiune a CIA din lumea reală, a vorbit episodul „Blood” (Sânge), în care agenţi necunoscuţi folosesc gaze halucinogene şi stimulatori electronici pentru a-i face pe rezidenţii dintr-un orăşel să comită crime violente. Desigur, atunci când Mulder îşi dă seama ce se întâmplă în realitate, toate urmele experimentului dispar.
Şi testele reale efectuate pe câmpul de luptă de forţele armate pe soldaţi cu amfetamine şi alte stimulente au inspirat episodul „Sleepless” (Insomniacii), un film despre un veteran al războiului din Vietnam supus unor experimente de privare de somn; lupta sa de decenii cu insomnia îl împinge pe personaj într-o stare de demenţă sinucigaşă.
Chupacabra, extratereştri şi asasinarea lui Kennedy
În subtilul episod „Jose Chung’s «From Outer Space»” („Din spaţiul extraterestru” al lui Jose Chung), subiectul se ocupă de miturile suprarealiste şi întortocheate despre Oamenii în Negru şi de teoria conspiraţiei potrivit căreia guvernul însuşi este autorul farselor cu OZN, folosindu-le ca un fel de armament psihologic. Alte referinţe cu privire la poveşti populare despre conspiraţii au fost incluse în episoadele referitoare la Chupacabra, misterioasa prăbuşire a unui avion comercial gen TWA 800, ruşinoasa (şi probabil falsa) înregistrare video referitoare la o autopsie a unui extraterestru şi despre un cult al OZN care a cunoscut un deces tragic, similar cu cel al grupului Heaven’s Gate.
Dosarele X aduc, de asemenea, un omagiu teoreticianului arhetipal al conspiraţiei sub forma „Pistolarilor Singuratici”, trei personaje care apar periodic, care publică buletinul de ştiri Glonţul magic şi poartă dialoguri explicative cu Mulder, ori de către ori acesta este în dificultate. Şi figura conspiratorului de meserie a fost satirizată într-un episod prezentând ca fundal detalii ale Omului-care-fumează-ţigarete, care se dovedeşte a fi un complotist ubicuu, care chiar apasă pe trăgaci în cazul asasinării lui JFK!
Răpirea agentului Scully
Între timp, subcomplotul vizând muşamalizarea existenţei OZN a căpătat consistenţă în cursul mai multor episoade. Într-un episod, difuzat în două părţi, Scully este răpită, se pare de agenţi ai guvernului (şi nu de extratereştri), care îi aplică o procedară medicală. În episoadele care urmează, aflăm că lui Scully i se implantase un microcip minuscul în ceafă, o altă temă familiară folclorului OZN.
Omul-care-fumează-ţigarete, conducătorul guvernului din umbră
Pe măsură ce serialul se îmbogăţeşte cu noi episoade, spectatorii sunt puşi la curent cu cabala din spatele răpirii lui Scully şi cu continua acţiune de muşamalizare din partea autorităţiîor guvernamentale, niciodată numite, dar cunoscute fanilor sub denumirea de „Sindicatul”. Grupul – un fel de club de gentlemeni, format din persoane albe, de vârstă mijlocie, cu aversiune pentru camerele bine luminate – îl are drept şef şi intermediar pe Omul-care-fumează-ţigarete. El exercită o influenţă covârşitoare asupra guvernului SUA, ca şi asupra guvernelor din întreaga lume. În mod clar, acest consorţiu internaţional este inspirat din teoriile conspiraţiei referitoare al Noua Ordine Mondială, acea adunare secretă internaţională de aristocraţi ai business-ului care controlează afacerile mondiale.
Complotul hibrizilor cu fluid verde
Deşi motivaţia lor a rămas confuză (şi subiect al revizuirilor creative continue ale scriitorilor şi producătorilor serialului), până la urmă a fost dezvăluit faptul că Sindicatul a încheiat un pact cu invadatorii extratereştri („colonizatorii”, în limbajul serialului). Activitatea secretă a Sindicatului implică experimente de donare pentru a crea o rasă de hibrizi extraterestro-umani (în vinele cărora curge un fluid verde toxic). Complotul datează din anul 1948 şi implică foşti oameni de ştiinţă ****şti a căror activitate eugenetică era parte constitutivă a soluţiei finale a lui ****.
Aceasta, desigur, este o referire la foarte reala Operaţiune Paperclip, o operaţiune secretă a serviciilor de informaţii americane care au importat oameni de ştiinţă germani, mulţi dintre ei vinovaţi de crime de război, în Statele Unite, în perioada postbelică, acordându-le imunitate în schimbul cunoştinţelor lor ştiinţifice. Printr-un fenomen de polenizare încrucişată conspirativă, “Dosarele X” îşi altoiesc teoria pe speculaţiile populare privind experimentele pentru obţinerea de hibrizi între oameni şi extratereştri.
În episoadele din al treilea sezon al serialului -„Nişei” şi „731″ - aflăm că proiectul secret de hibridare a implicat şi oameni de ştiinţă japonezi aduşi în Statele Unite, după război; cel din urmă episod include referiri la Unitatea 731, ce a existat în realitate, care a efectuat experienţe brutale pe prizonieri de război americani şi chinezi. Fireşte, pe măsură ce referirile din serial cu privire la o conspiraţie străveche s-au acumulat, ca secreţia gelatinoasă a extratereştrilor, a început să domnească confuzia.
“Controlul Purităţii”
Într-un efort de a reduce inducerea în eroare a spectatorului, înainte de lansarea filmului bazat pe intriga din “Dosarele X” (şi, fără îndoială, pentru a-i asigura pe fani că a existat, într-adevăr, o metodă în spatele acestei nebunii), creatorul seriei Chris Carter a divulgat câteva dintre detaliile mai captivante ale intrigii pe o pistă ascunsă (desigur) a CD-ului cu coloana sonoră a filmului.
Pentru Carter, Sindicatul este un guvern fantomă de colaboraţionişti (similar guvernului pro****st de la Vichy, din Franţa în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial) cărora le-a fost garantată „imunitatea sau dreptul la azil” de către invadatorii extratereştri. În schimb, Sindicatul a fost de acord să netezească drumul colonizării prin dezvoltarea unor specii hibride „donate din ovule umane şi biomaterial extraterestru”. Numele proiectului de donare: „Controlul Purităţii”. Sindicatul este, de asemenea, învinuit că muşamalizează acea operaţiune ce datează deja de 50 de ani. (Şi e! n-ar fi renunţat la aceasta, dacă n-ar fi fost aceşti copii băgăreţi, Mulder şi Scully.)
Desigur, complotul devine şi mai dens, nu la fel ca „uleiul negru” lipicios care este starea intermediară a extratereştrilor colonizatori, înainte ca ei să infecteze gazdele lor umane. Potrivit lui Carter, Sindicatul s-a revoltat în secret împotriva rasei stăpânitoare, dezvoltând un vaccin care îi ucide pe colonizatorii extratereştri după ce aceştia intră pe cale virală în corpul oamenilor.
Agenţia Federală de Management a Situaţiilor de Urgenţă, implicată în complotul extratereştrilor
A venit şi filmul pentru marele ecran “Dosarele X” – cu subtitlul “Lupta pentru viitor” – în care Carter şi compania complică în continuare intriga cu teorii ale conspiraţiei din viaţa reală. Se ajunge la concluzia că pe Pământ au fost colonişti extratereştri încă din perioada preistorică – ceea ce, desigur, constituie un ecou al ramurii paleoastronautice a OZN-ologiei.
Între timp, Sindicatul a înrolat Agenţia Federală de Management a Situaţiilor de Urgenţă (FEMA) pentru a păstori planurile lor de invazie în Statele Unite. În acel moment, FEMA trebuie să bage la zdup pe disidenţi, să declare legea marţială şi să preia toate funcţiile guvernamentale. Toate acestea, minus acoperirea extratereştrilor este esenţa teoriilor conspiraţiei din viaţa reală referitoare la FEMA, o agenţie care are misiunea de a acorda ajutor celor afectaţi de dezastre care, de fapt, a dezvoltat planuri pentru situaţii neprevăzute, în perioada administraţiei Reagan, care vizau suspendarea Constituţiei, declararea legii marţiale şi închiderea disidenţilor în lagăre de concentrare.
În film, este vorba şi de bombardarea ordonată de guvern a unei clădiri din Dallas (un loc ce va avea veşnic o semnificaţie conspirativă după asasinarea lui JFK), o schemă de complot ce se inspiră din teoriile conspiraţiei cu privire la atacul terorist cu bombă asupra clădirii federale din Oklahoma City. Şi pentru a rotunji similitudinile paranoice, ni se oferă o bază subterană a OZN la Polul Sud, un element central atât al speculaţiilor cu Pământul găunos pe dinăuntru, cât şi al teoriilor OZN cu implicarea savanţilor ****şti.
Să nu ai încredere în nimeni!
Deşi filmul pentru marele ecrane promitea spectatorilor fideli ai lungului serial să clarifice complicatele mistere ale poveşti, conspiraţia fictivă a rămas la fel de confuză ca şi omoloagele ei din viaţa reală. Ceea ce ţine, fireşte, de natura teoriilor conspiraţiei. Fiecare nouă dezvăluire nu este mereu altceva decât vâilul unui alt aisberg. Lucrurile rămân misterioase.
De fapt, axioma caracteristică a lui Mulder în serial, care rezumă destul de bine impulsurile savanţilor paranoici, poate servi ca o bună normă călăuzitoare pentru fanii ce aşteaptă rezolvări definitive şi clarificatoare ale intrigii: „Să nu ai încredere în nimeni.”